Displazia patelofemurală apare atunci când rotula nu se potrivește corect în șanțul trohlear al femurului. Afecțiunea predispune pacienții la dureri anterioare ale genunchiului și uzura cartilajului articular din articulației femuropatelare.
- Ce este patela
- Ce este displazia patelofemurală
- Displazia patelofemurală simptome
- Cum tratăm displazia patelofemurală
- Metode de diagnostic
- Tipuri de displazie vizibil radiografic
- Cum tratăm displazia patelofemurală
Ce este patela
Patela sau rotula face parte din articulația genunchiului, și se găsește în partea din față a genunchiului. Când îndoim și îndreptăm genunchiul, rotula alunecă într-un șanț numit trohlee. Rotula este înglobată între două tendoane: tendonul cvadricepsului de deasupra și tendonul rotulei, care se extinde de la punctul cel mai de jos al rotulei până la tibie.
Ce este displazia patelofemurală
La un genunchi sănătos, oasele care alcătuiesc articulația femurală rotuliană se mișcă ușor pe măsură ce articulația este îndoită sau extinsă, rotula alunecând într-un șanț sau trohlee a femurului. Displazia trohleară reprezintă o anomalie geometrică a formei și adâncimii șanțului trohlear, este mult mai mare de aproximativ 135 de grade, în principal în partea sa proximală. Când un pacient are displazie patelară, cât și displazie trohleară, aceasta se numește displazie patelofemurală.
Wiberg a clasificat formele patelare în 3 categorii:
- Wiberg Tip I = o formă normală de V.
- Wiberg Tip II = o rotulă în formă de L, cu o fațetă laterală plată lungă și o fațetă medială verticală scurtă.
- Wiberg Tip III = o rotulă complet plată, fără fațetă medială semnificativă.
Tipul II și Tipul III reprezintă grade de agravare ale displaziei rotuliene.
Displazia patelofemurală simptome
Forță extercitata în cazul displazia rotuliene asupra feței laterale, poate duce la suprasolicitarea cartilajului articular care acoperă suprafețele oaselor, provocând durere.
Displazia patelofemurala predispune pacienții la dureri anterioare ale genunchiului și uzură crescută a cartilajului articular. Afecțiunea mai poate cauza, de asemenea, și instabilitate patelara.
Metode de diagnostic
Displazia patelofemurala poate fi evaluată în mod corespunzător cu ajutorul radiografiei. Cea mai bună modalitate de a căuta potențialele leziuni ale cartilajului articular în articulația patelofemurală este RMN-ul.
Tipuri de displazie vizibil radiografic
Tip A: linia șanțului trohlear intersectează marginea anterioară a unuia dintre condili, prin urmare este prezent doar „semnul de încrucișare”. Trohleea apare normală.
Tipul B: „pintenul supratrohlear” și „semnul de încrucișare” sunt prezente. Trohleea începe să capete o formă convexă.
Tip C: sunt prezente „conturul dublu” și „semnul de încrucișare”, care reprezintă o fațetă laterală convexă și o fațetă medială hipoplazică. Trohleea apare turtită.
Tip D: toate cele trei semne de displazie sunt prezente. Trohleea este convexă și are forma unei cocoașe de cămilă.
Cum tratăm displazia patelofemurală
În funcție de severitatea displaziei și a simptomelor, tratamentul poate consta în fiziokinetoterapie sau artroplastie de refacere a suprafeței femurale rotuliene.
