Repararea coafei rotatorilor constă în refixarea unuia sau mai multor tendoane rupte de la nivelul umărului. Procedura se poate realiza prin abord minim invaziv sau deschis. Există și o combinație între cele două aborduri – numită chirurgie mini deschisă.
- Când se recomandă repararea coafei rotatorilor
- Ce este repararea coafei rotatorilor
- Tehnici de reparare
- Posibile complicații
Când se recomandă repararea coafei rotatorilor
Coafa sau manșetă rotatorilor este un grup de mușchi și tendoane, care formează așa cum spune numele o coafa/manșetă peste capul humerusului. Este o componentă importantă din articulația umărului, cu ajutorul căruia putem ridica brațul deasupra capului. Dacă manșeta rotativă este ruptă se poate recomanda intervenția chirurgicală.
Tratamentul chirurgical se recomandă atunci când:
- Pacientul acuză dureri de umăr mai ales în timpul nopții;
- Când nu există o ameliorarea a simptomelor folosind metode non-chirurgicale;
- În cazul sportivilor sau a persoanelor care își folosesc umărul frecvent;
- Există o slăbiciune a umărului;
- În cazul rupturii complete a manșetei rotatorilor.
Ce este repararea coafei rotatorilor
Intervenția chirurgicală pentru repararea unei manșete rotatoare rupte implică reatașarea tendonului pe osul brațului superior (humerus), folosind o ancoră de sutură absorbabilă. Succesul intervenției chirurgicale depinde de cât de bine se vindecă această interfață dintre tendon și os. Dacă tendonul este rupt doar parțial, se poate folosi o procedură numită debridare.
Tehnici de reparare
Ruptura de coafă rotatorie poate fi reparată prin:
- Artroscopie
- Chirurgie deschisă
- Chirurgie mini-deschisă
Operația durează aproximativ 2 ore. Procedura operatorie presupune 4 sau 5 incizii foarte mici în jurul umărului. Se începe cu evaluarea articulației glenohumerale, pentru a identifica și trata alte probleme asociate, cum ar fi o leziune a tendonului bicepsului.
Ulterior, artroscopul este plasat în spațiul subacromial sub care trece tendonul manșetei rotatorilor.
Se efectuează apoi o decompresie subacromială pentru a deschide spațiul subacromial și ligamentul coraco-acromial îndepărtat. Ambele structuri se freacă de manșeta rotatorilor și au contribuit la provocarea rupturii.
Tendonul rupt este apoi reatașat de os cu ajutorul ancorelor și suturilor. Ancorele de sutură pot fi din metal sau material care se dizolvă în timp și nu trebuie îndepărtate. Suturile sunt atașate de ancore, care leagă tendonul înapoi de os. La sfârșitul intervenției chirurgicale, inciziile sunt închise și se aplică un pansament.
Posibile complicații
Intervenția chirurgicală are o morbiditate scăzută. Complicațiile potențiale pot apărea fie intraoperator, fie în perioada postoperatorie. Unele dintre aceste complicații sunt legate de abordul chirurgical (artroscopic sau deschis), în timp ce altele sunt dependente de pacient.
Una dintre cele mai frecvente complicații ale acestei operații indiferent dacă este efectuată prin abord artroscopic sau deschis, este rigiditatea postoperatorie. Alte posibile complicații includ infecție, leziune a unui tendon, vas de sânge sau nerv.
