Ligamentul artificial este alcătuit din materiale sintetice și este utilizat în cazul reconstrucțiilor ligamentare. Acesta poate fi de mai multe dimensiuni și modele diferite, în funcție de utilizarea prevăzută și de tehnica chirurgicală utilizată pentru implantare. Ligamentul artificial poate fi folosit pentru reconstrucția ligamentelor încrucișate ale genunchiului, a tendonului patelar, tendonului bicepsului sau tendoanelor umărului.
Ce este ligamentul artificial?
Ligamentul artificial este o structură non-absorbabilă confecționată din materiale sintetice, cum ar fi poliesterul, carbonul și altele, fiind format din mai multe fibre împletite. Acest tip de ligament este utilizat în cazul rupturilor de ligament, precum cea a ligamentului încrucișat anterior și este menit să înlocuiască sau să întărească un ligament existent. Fiecare tendon artificial este perforat și filetat împreună cu tendoanele umane pentru a determina proprietățile mecanice.
Când este indicată utilizarea ligamentului artificial?
Utilizarea unui astfel de ligament este indicată în cazul în care pacientul suferă mai multe rupturi ligamentare concomitente, iar prelevarea unei autografe biologice sau alogrefe de țesut nu este posibilă.
Cum se efectuează implantarea ligamentului artificial?
Procedura poate fi efectuată printr-o intervenție artroscopică. Astfel, medicul va efectua câteva incizii mici la nivelul pielii prin care va introduce artroscopul și alte instrumente chirurgicale în miniatură. Chirurgul va face un tunel în os pentru a trece noul țesut, iar ligamentul artificial va fi poziționat în același loc cu vechiul ligament și fixat cu șuruburi sau capse.
Ligamentul artificial poate fi folosit și pentru a completă reconstrucțiile autogrefei sau alogrefei. Acest lucru este util atunci când grefele recoltate sunt slabe sau subdimensionate. Ligamentul sintetic acționează ca un nucleu central peste care este buclă ligamentul biologic. Ligamentul combinat poate fi apoi fixat folosind fie șuruburi de interferență, fie fixări suspensive.
Riscuri și complicații
Sinovita cronică este una dintre cele mai semnificative complicații pe termen lung care a fost raportată pentru ligamentele artificiale. Este o afecțiune caracterizată prin inflamarea prelungită a membranei sinoviale și a cartilajului articular și formarea de țesut fibros, având ca rezultat disfuncția articulară.
Alte simptome adverse ale acestei tehnici pot fi durerea, mobilitatea și amplitudinea de mișcare redusă, precum și riscul apariției artrozei, iar acestea complicații pot implica necesitatea unor proceduri chirurgicale ulterioare.
