Ruptura ligamentului colateral lateral

Ruptura ligamentului colateral lateral este o leziune des întâlnită la nivelul genunchiului. Aceasta apare cu precădere în cazul persoanelor care practică spoturi de contact, precum volei, baschet sau fotbal și poate fi clasificată în funcție de severitate.  

 Ce este ligamentul colateral lateral? 

Ligamentul colateral lateral (LCL), cunoscut și sub denumirea de ligament fibular, este unul dintre stabilizatorii cheie ai articulației genunchiului. Atașamentul superior al acestuia se află pe epicondilul lateral al femurului, iar inferior ligamentul se inserează pe capul fibular. Scopul principal al ligamentului colateral lateral este acela de a preveni hiperextensia și rotația posterior-laterală a genunchiului.  

genunchi

Ce este ruptura de ligament colateral lateral? 

Ruptura de ligament colateral lateral reprezintă lezarea parțială sau totală a acestuia cauzată. Această leziune apare rareori izolat, de cele mai multe ori fiind asociată cu alte rupturi ligamentare, cum ar fi ruptura ligamentului încrucișat anterior sau posterior. 

Gradele rupturii de ligament colateral lateral 

Leziunile ligamentului colateral medial sunt clasificate în funcție de severitate, astfel: 

Gradul 1 –  leziune ușoară a ligamentului diagnosticată cu sensibilitate laterală localizată a genunchiului. Nu sunt prezente instabilitatea sau simptomele mecanice.   

Gradul 2 – leziune parțială a ligamentului caracterizată prin durere localizată mai severă a genunchiului lateral și posterolateral, precum și umflare. Se pot observa 5 până la 10 mm de laxitate, dar există un punct final fix al ligamentului. 

Gradul 3 – ligamentul este complet rupt și pot exista și alte leziuni asociate. Se notează laxitate > 10 mm, precum și simptome mecanice. 

Cauze și factori de risc 

Rupturile LCL sunt frecvent întâlnite în sporturile de contact sau activitățile care implică răsucire și ridicarea obiectelor grele. Acestea pot apărea în următoarele cazuri: 

  • Când interiorul (partea medială) a genunchiului este lovit direct, cum ar fi în timpul fotbalului, punând un stres suplimentar pe LCL în exteriorul genunchiului. 
  • Schimbarea rapidă a direcției, precum în timpul pivotării, care exercită o presiune neobișnuită asupra genunchiului, putând să determine întinderea sau ruperea ligamentului. 
  • Aterizarea incorectă pe genunchi după o săritură.  
  • Hiperextensia genunchiului, care are loc atunci când articulația este împinsă fie înainte, fie înapoi, depășind intervalul normal de mișcare.  
  • Ridicarea greutăților sau a obiectelor grele. 

De asemenea, ligamentul poate fi rănit și în timpul altor accidente, cum ar fi alunecarea pe o suprafață umedă sau ratarea unei trepte în timpul utilizării scărilor. 

Simptomele rupturii de ligament colateral lateral 

Simptomele asociate acestei leziuni includ: 

  • Instabilitate 
  • Senzația că genunchiul va ceda 
  • Blocarea sau prinderea în articulație în momentul mișcării acesteia 
  • Amorțeală sau slăbiciune la nivelul piciorului poate apărea dacă nervul peronier, care se află lângă ligament, este întins în timpul leziunii sau este apăsat din cauza umflării țesuturilor înconjurătoare 
  • Durere care poate fi ușoară sau acută 
  • Rigiditate 
  • Umflare și sensibilitate pe partea exterioară a genunchiului 

Diagnosticul rupturii de ligament colateral lateral  

Diagnosticul începe prin evaluarea simptomelor și a istoricului medical de către medicul ortoped. Ulterior, în timpul examinării fizice, medicul va verifica toate structurile genunchiului accidentat și le va compara cu genunchiul sănătos.  

Pentru a confirma diagnosticul și pentru a verifica dacă există alte leziuni asociate medicul curant poate recomanda efectuare unor teste imagistice, precum razele X sau RMN. 

Metode de tratament  

Tratamentul rupturii de ligament colateral lateral depinde, în primul rând, de severitatea acestuia. Leziunile de gradul 1 și 2 sunt de obicei tratate prin intermediul metodelor conservatoare. Acestea implică: 

  • Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene  
  • Gheață  
  • Purtarea unei orteze 
  • Terapie fizică  

În cazul leziunilor de gradul 3 se realizează o reconstrucție a ligamentului cu ajutorul unei grefe de țesut. Grefa poate să fie prelevată de la pacientul în cauză și se numește autogrefă sau de la un cadavru și se numește alogrefă.   

 

  

×

Buna ziua,

Pentru programare la Dr Eduard Cernat va rugam sa dati click mai jos pentru a ne contacta pe whats app. Multumim!

× Programari