Tratamentul chirurgical al chordomului sacral implică, în general, rezecția tumorii. Rezecția tumorală este principalul tratament pentru cordomul nou diagnosticat și poate fi o opțiune și pentru cordomul recurent, avansat și metastatic.
Ce este chordomul sacral?
Chordomul sacral este un cancer de țesut cu creștere lentă găsit în interiorul coloanei vertebrale. Cordomul poate apărea oriunde de-a lungul coloanei vertebrale. Cel mai adesea se găsește în apropierea coccisului sau în locul unde coloana vertebrală se întâlnește cu craniul.
Aceasta este cea mai frecventă tumoră malignă primară a sacrului, cu o incidență de 1-4% din toate tumorile osoase maligne. O găsim mai frecvent la bărbați și populația de peste 50 ani.
Care pot fi simptomele chordomului sacral?
Pe măsură ce tumoră crește, acesta pune presiune asupra zonelor din apropiere ale măduvei spinării, iar aceasta presiune poate provoca diverse alte simptome. Simptomele pot varia, de asemenea, în funcție de locul în care se află tumora de-a lungul coloanei vertebrale.
Simptomele generale ale chordomului includ durere, slăbiciune sau amorțeală la nivelul spatelui, brațelor sau picioarelor.
Alte simptome pot include:
- O umflătură care poate fi simțită prin piele
- Probleme cu funcția vezicii urinare sau a intestinelor
- Durere în partea inferioară a spatelui sau la nivelul coccisului
Tratamentul chirurgical al chordomului sacral
Tratamentul chirurgical al chordomului sacral este adaptată în funcție de dimensiunea leziunii și de relația cu sacrul, articulațiile sacroiliace și rădăcinile nervilor sacrali.
Scopul intervenției chirurgicale este de a îndepărta complet tumora într-o singură bucată, cu margini largi de țesut normal înconjurător. Aceasta se numește rezecție în bloc. Îndepărtarea tumorii în mai multe bucăți sau ruperea tumorii în timpul intervenției chirurgicale poate răspândi celule tumorale în zonă, ceea ce poate determina reapariția sau răspândirea tumorii.
Studiile medicale efectuate pe pacienți care au fost operați pentru un chordom primar au arătat că rezecția completă cu margini largi, este asociată cu rate mai mici de recurență și rate mai mari de supraviețuire.
