Reconstrucția compartimentului postero-lateral se realizează printr-o intervenție chirurgicală și are rolul de a reda stabilitatea ligamentară și funcționalitatea genunchiului, pentru ca pacientul să se poată întoarce la activitățile zilnice.
Ce este compartimentul poster-lateral?
Compartimentul postero-lateral (CPL) este compus din mai multe structuri ligamentare și tendinoase în jurul genunchiului. Acesta este situat pe colțul exterior din spatele genunchiului (posterolateral). Deși multe structuri cuprind CPL, structurile principale includ mușchiul și tendonul biceps femural, ligamentul colateral lateral, mușchiul și tendonul popliteu, ligamentul popliteofibular, ligamentul fabelofibular, și capsula articulației posterolaterale.
Structurile multiple care alcătuiesc compartimentul postero-lateral au rolul de a stabiliza genunchiul împotriva anumitor forțe direcționale. În mod specific, acesta oferă protecție împotriva translației posterioare, rotației externe și rotației interne.
Când este recomandată reconstrucția compartimentului postero-lateral?
Reconstrucția compartimentului postero-lateral poate fi recomandată în cazul pacienților care prezintă:
- Durere și umflare de-a lungul părții din spate exterioară a genunchiului
- Disconfort de-a lungul liniei articulare a genunchiului
- Rotirea excesivă a genunchiului
- Instabilitatea genunchiului în timpul extensiei complete
- Dificultate la pivotare
- Mers modificat cu piciorul întors spre exterior
- Senzația de cădere a genunchiului
- Leziuni de avulsiune unde repararea nu este posibilă sau țesutul are o calitate slabă
- Leziuni ligamentare combinate acute și cronice
- Leziuni concomitente ale ligamentelor încrucișate
Cum se realizează reconstrucția compartimentului postero-lateral?
Reconstrucția implică recrearea structurilor CPL deteriorate, precum ligamentul colateral lateral, tendonul popliteu și ligamentul popliteofibular.
Leziunile cronice ale compartimentului postero-lateral pot fi asociate cu o aliniere defectuoasă sau o deformare a piciorului, iar în acest caz poate fi necesară efectuarea osteotomiei pentru o realiniere a tibiei. În unele cazuri, dacă osteotomia nu este efectuată, reconstrucția poate eșua.
Compartimentul postero-lateral poate fi reconstruit fie cu autogrefe, fie cu alogrefe. Autogrefele sunt țesuturi prelevate de la pacientul în cauză, iar cele utilizate în mod obișnuit includ tendonul rotulian, tendoanele ischiobial, cvadriceps și semitendinos. Alogrefele sunt țesuturi obținute de la un alt pacient.
Procedura se efectuează sub anestezie generală. Intervenția chirurgicală implică două mici incizii pe partea exterioară a genunchiului. De asemenea, se efectuează o mică incizie peste partea interioară a genunchiului pentru a recolta grefa. Grefa este apoi plasată prin capul fibulei și fixată de capătul extern al femurului cu ajutorul unor șuruburi. Rănile sunt apoi închise cu suturi și bandajate.
În funcție de severitatea leziunii, o reconstrucție CPL poate fi combinată cu o reconstrucție a ligamentului încrucișat anterior (LIA) sau a ligamentului încrucișat posterior (LIP).
Complicații – reconstrucția compartimentului postero-lateral
În general, orice intervenție chirurgicală poate implica anumite complicații, iar în cazul reconstrucției compartimentului postero-lateral acestea includ:
- Rigiditatea genunchiului
- Umflarea constantă a genunchiului
- Durere persistentă pe partea din față a genunchiului
- Cheaguri de sânge
- Infecția genunchiului
- Amorțeală pe partea din față a piciorului sau pe partea interioară a piciorului
- Leziune sau paralizie a nervului fibular
- Eșecul grefei determinând genunchiul să înceapă din nou să cedeze