Artrodeza de gleznă este un tratament frecvent utilizat pentru pacienții cu artroză de gleznă în stadiu avansat. Scopul chirurgical al artrodezei gleznei este acela de a diminua durerea și disconfortul, dar și de a îmbunătății calitatea vieții pacientului.
Ce este artrodeza de gleznă?
Artrodeza de gleznă reprezintă un tip de intervenție chirurgicală prin intermediul căreia oasele gleznei sunt fuzionate într-o singură bucată. Fuziunea se poate face între 2 sau mai multe oase de la nivelul gleznei. Acest lucru ajută la oprirea durerii și a umflăturilor.
Oasele sunt comprimate împreună și sunt atașate cu plăci, cuie sau șuruburi metalice. Medicul poate folosi, de asemenea, o grefă osoasă pentru a ajuta oasele să se vindece împreună.
De asemenea, artrodeza de gleznă poate fi efectuată fie printr-o intervenție chirurgicală deschisă, fie prin artroscopie.
Când se recomandă artrodeza de gleznă?
Pacienții cu artroză simptomatică de lungă durată a gleznei și care au articulațiile atât de grav afectate încât tehnicile obișnuite de gestionare a durerii eșuează sunt candidați pentru artrodeză. Odată ce măsurile conservatoare au eșuat, trebuie luată în considerare intervenția chirurgicală.
Această intervenție chirurgicală poate fi indicată în următoarele cazuri:
- Artroza post-traumatică și primară
- Deformare neuromusculară
- Revizuirea artrodezei gleznei eșuate
- Înlocuirea totală a gleznei eșuată
- Necroza avasculară a talusului
- Neuroartropatie
- Artrita reumatoida cu deformare severa
- Pseudartroza
Aborduri chirurgicale în artrodeza gleznei
Cele mai utilizate aborduri chirurgicale în ceea ce privește artrodeza gleznei sunt:
- Fuziunea anterioară a gleznei
- Fuziunea transfibulară a gleznei
Fuziune anterioară a gleznei
Aceasta implică o incizie orizontală în partea din față a gleznei. Medicul îndepărtează apoi cartilajul din oasele gleznei. În funcție de tehnica chirurgului, acesta ar putea adăuga o placă de gleznă pre-conturată înainte de a adăuga șuruburi.
Fuziunea transfibulară a gleznei
O fuziune transfibulară a gleznei implică o incizie verticală pe partea exterioară a gleznei. Medicul specialist îndepărtează porțiunea inferioară a fibulei sau osul exterior care conectează genunchiul și glezna. Apoi, îndepărtează cartilajul din alte oase ale gleznei, apoi fuzionează fibula cu aceste oase folosind șuruburi.
Conform studiilor, această metodă este asociată cu o perspectivă mai bună asupra oaselor gleznei în comparație cu abordul anterior.
Tipuri de fixare a gleznei
Fixarea articulației gleznei în cadrul artrodezei se poate realiza prin:
Fixare internă
Fixarea internă folosește șuruburi sau plăci pentru a ține oasele împreună. În unele cazuri, pot fi folosite ambele.
O fuziune a gleznei cu fixare internă și șuruburi este cel mai comun tip.
Fixare externă
Fixarea externă folosește, de asemenea, șuruburi pentru a ține oasele gleznei în loc. Dar, spre deosebire de fixarea internă, șuruburile sunt plasate pe piele în jurul locului chirurgical și sunt ținute împreună de o tijă.
Acest tip de intervenție chirurgicală este adesea folosit pentru persoanele care suferă de:
- defecte osoase severe
- diferențe de lungime a membrelor
- calitate slabă a osului
- infecții active sau anterioare
Grefă osoasă
O grefă osoasă este un material osos transplantat care este folosit pentru a fuziona oasele gleznei. Poate fi folosit cu fixare internă sau externă.
Mai exact, combinația dintre grefa osoasă și fixarea internă este recomandată dacă există riscul de lipsă de consolidare sau în cazul necrozării țesutului osos în unele părți ale gleznei.
Riscuri și complicații
Artrodeza gleznei prezintă o serie de riscuri și complicații, ca orice altă intervenție chirurgicală, iar acestea pot să includă:
- sângerare
- infecție a locului chirurgical
- reacție alergică la echipament, materiale sau medicamente
- cheag de sânge în picior
- cheag de sânge în plămâni
- dificultate la urinare
- deteriorarea nervilor din jurul gleznei
- deteriorarea pielii din jurul gleznei
- intervenție eșuată, unde oasele nu se unesc
- durere severă, rigiditate și pierderea utilizării piciorului și gleznei