Revizuirea reconstrucției ligamentului încrucișat posterior vizează o a doua intervenție chirurgicală pentru restabilirea funcției genunchiului, în cazul în care intervenția chirurgicală primară este nereușită sau instabilitatea genunchiului este recidivantă. Studiie de specialitate susțin faptul că rata de revizuire a unei construcții de ligament încrucișat posterior este de 11,6%.
Ce este ruptura ligamentului încrucișat posterior?
Ligamentul încrucișat posterior (LIP) reprezintă cel mai rezistent ligament al genunchiului, este situat în spatele ligamentului încrucișat anterior (LIA) și legă femurul de tibie. Acesta asigură stabilitatea genunchiului și limitează alunecarea posterioară a tibiei pe femur, prevenind și răsucirea ei spre exterior.
Ruptura ligamentului încrucișat posterior este o liziune a LIP care apare de cele mai multe ori în urma unui impact direct. Această leziune poate apărea adesea în cazul unui accident rutier în care genunchiul îndoit al pacientului lovește bordul mașinii sau în cazul activităților sportive cu impact ridicat, precum baschetul sau fotbalul.
Studiile arată că rupturile de ligament incrucișat posterior reprezintă mai puțin de 20% din totalitatea rupturilor ligamentare și că acestea apar, de regulă, în combinație cu alte leziuni ale ligamentelor.
Ce este revizuirea reconstrucției ligamentului încrucișat posterior?
Revizuirea reconstrucției ligamentului încrucișat posterior reprezintă o a doua intervenție chirurgicală pentru repararea ligamentului încrucișat posterior rupt.
Conform studiilor, rata de succes pentru intervenția chirurgicală de revizuire a LIP este mai mică decât cea pentru prima reconstrucție a LIP. Există factori care fac intervenția mai dificilă, cum ar fi slăbiciunea țesuturilor de susținere ale genunchiului, deoarece acestea pot deveni suprasolicitate în timp. De asemena, structura osoasă din zonele în care grefa este atașată de tibie poate să devină moale din cauza leziunilor repetate și acest lucru poate afecta capacitatea grefei de a se încorpora și vindeca complet.
Intervenția chirurgicală de revizuire este indicată pentru a restabili stabilitatea funcțională a genunchiului în cazul pacienților cu un nivel crescut de activitate. În cadrul inervenției se pot folosi atât autogrefe, adică tendoane prelevate din alte zone ale corpului pacientului, cât și alogrefe, tendoane recoltate de la un donator.
Etapele revizuirii
Procedura de rezivuire a RLIP poate fi efectuată într-o singură etapă sau în două etape, în funcție de gravitatea afecțiunii.
Revizuirea dintr-o singură etapă este utilizată atunci când:
- Tunelurile tibiale și femurale au fost poziționate corespunzător în timpul primei reconstrucții
- Dacă tunelurile sunt poziționate prost, dar tunelurile de revizuire planificate nu vor fi în apropierea acestora
Dacă este indicată revizuirea din două etape, atunci prima etapă ar trebui să includă grefarea osoasă, iar cea de-a doua etapă să fie efectuată 3-6 luni mai târziu, când încorporarea adecvată a grefei osoase este confirmată.
Când este necesară revizuirea reconstrucției ligamentului încrucișat posterior?
Revizuirea reconstrucției ligamentului încrucișat anterior poate fi necesară în următoarele situații:
- Leziune a genunchiului ulterioară operației de reconstrucție
- Eșecul intervenției primare
- Vindecarea incorectă a tendonului
- Poziționarea tunelurilor tibial și femulal intr-o manieră nepotrivită
Recuperare și reabilitare
Ca și în cazul opeației primare de reconstrucție a LIP, după intervenția de revizuire pacientul trebuie să urmeze un program de recuperare și reabilitare individualizat.
Reabilitarea LIP se concentrează pe activarea precoce a cvadricepsului, cu întinderea ischio-jambierilor și a gambei și menținerea gamei de mișcare. Revenirea la exercițiile specifice poate începe la 6-7 luni după tratamentul chirurgical.
